Expoziţie cărţi de artist care operează în sfera conceptului de arhivă, de răsfoit la Galeria Posibilă, între 1-8 noiembrie 2017: Valentin Cernat, Mihai Şovăială – 4m3; Livia Fălcaru – Dictionary of Obscure Sorrows; Anna Grozavu – Păstrează copia și nu uita originalul; Alexey Grinja – Autoportret; Michele Bressan, Bogdan Gîrbovan – R.A.P.I.
Expoziția preia dezideratul mai general al proiectului cultural arhivART de a prezenta artiști ce lucrează cu arhive – colecționând, apelând la fotografii vernaculare și la alte produse flea market, recontextualizând dar și producând ex nihilo, exhibând afecte, amintiri, materii și materiale personale.
În spațiul cultural book friendly al Galeriei Posibile un grup de foarte tineri artiști, autori ai unor cărți ce cochetează cu mecanismul arhivei, vor deconspira un proces în același timp public și privat: ieșirea din carte, culisajul intermedial între imperiul cărții și cel al instalației, între mediul apolinic al lecturii și contemplării și spațiul uneori dionisiac, interactiv al galeriei.
Fie că este vorba despre un dicționar de fine afecte contemporane, încă neexistente în limbaj, pe care Livia Fălcaru le ilustrează cu o mână sigură și inspirată pe hârtie și perete, de un catalog cool de mașini care își înscenează propriul vernisaj cu miros de brad în interiorul unei rable părăsite în fața galeriei (Alexey Grinja), de o arhivă personală înscenată ce deconspiră mecanisme subtile ale memoriei, timpului subiectiv ori ale sinelui oglindă (Anna Grozavu), problema intermedialității va fi mereu prezentă. Comentariul estetic este însoțit de unul socio-politic, pregnant atât în cazul proiectului Annei Grozavu care livrează o taxonomie a fotografiei comuniste – cu specii de bebeluși nud pe pătură, școlari cu flori, nuntași dionisiaci– cât și în cazul proiectului 4m3 în care Valentin Cernat și Mihai Șovăială cercetează istoria Canalului Dunăre – Marea Neagră apelând la un reenactment al ritualului cotidian al deținuților de a săpa o groapă de 4m3 de pământ și, nu în ultimul rând, la o arhivă proaspăt desecurizată de rapoarte CIA.
Raluca Oancea, curator