Echipa Archive4U reuneste membri din cateva mari universitati (2 universitati partenere – UNARTE Bucuresti si UNAGE Iasi – plus membri proiect din UB, Facultatea de Filosofie si SNSPA), in parteneriat cu institutii specializate in educatia culturala informala – Asociatia AltIasi (partener) – si in interactiunea cu arhive si colectii provenite din comunitati sursa precum, Asociatia Atelierele Albe din Slobozia (recuperare, digitizare, si promovare Colectia „Costica ACSINTE”, partener), Asociatia Culturala MINERVA din Cluj ( recuperare arhive ale unor ziare si reviste, dar si colectii ale unor fotografi amatori) si Fotoclub Mircea Faria (recuperare digitală arhive si colectii ale unor fotografi din miscarea fotoclubista si documentaristi). Initiativa propune o noua abordare interdisciplinara si multidisciplinara in spiritul promovarii culturii si a incluziunii sociale prin abordarea „bottom –up” pornind de la Comunitate ca sursa de imagine si memorie vizuala si de la principiul transparentei, al vizibilitatii societatii informationale bazate pe cunoastere.
In acest sens, proiectul Archive4U isi propune sa raspunda unei nevoi reale a vietii culturale romanesti, anume promovarea si dezvoltarea colectiilor si arhivelor digitale din comunitati sursa(cu accent pe cele defavorizate soical, etnic, digital) in spatiul artelor vizuale in perspectiva alinierii la standardele miscarii internationale de activare si promovare a muzeelor virtuale bazate pe comunitati si istorii personale cunoscute sub numele “muzeu al persoanei”.
Raspunzand acestei nevoi proiectul Archive4U isi propune identificarea si promovarea arhivelor fotografice din Romania produse de diferite organizatii comunitare si grupuri de persoane sub forma unui muzeu vizual subiectiv al comunitatilor in dialog, o platforma interdisciplinara cu functie de memorie sociala electronica, constituita democratic in perspectiva generarii unor relatii autentice intre generatii, comunitati si diferite clase sociale cat si a creatiei de noi perspective in utilizarea arhivelor.
Colocviul ca întâlnire interdisciplinară își propune o dezbatere a condiției arhivei contemporane de sunete sau imagini, personală, instituțională sau vernaculară, cu armele artei, filosofiei și antropologiei. Dezbaterea va porni de la o serie de cercetări dezvoltate de o echipă ce unește atât profesori ai Universității Naționale de Arte din București (Iosif Kiraly, Raluca Oancea, Raluca Paraschiv) cât și critici de artă (Ruxandra Demetrescu, Daria Ghiu), filosofi, antropologi și specialiști în studiul arhivelor (Călina Bârzu, Cristian Iftode, Cristina Irian, Cezar Popescu, Daniela Daneliuc). În această serie se înscriu proiectele colective – RoArchive, DPlatform, ArhivART, ARCHIVE4YOU- dar și proiectul recent expus la MNAC ”Uși închise. Plicuri Deschise”, colaborare a artistului Iosif Kiraly și a curatoarei Ruxandra Demetrescu dezvoltată în jurul unei arhive mail art.
Vor fi atinse de asemenea piste teoretice legate de folosirea arhivelor în proiectele artistice contemporane cât și o serie de bune practici din sfera arhivării, digitizării și promovării arhivelor produse de comunități și grupuri de persoane. Printre altele, vor fi prezentate o serie de arhive comunitare identificate și digitizate în anul 2018, proiectul Erasmus+ în care MNAC este partener ”Art Archives Exchange – Educational Strategies for Contemporary Art Archives” și colaborarea dintre arhiva Costică Acsinte (curator Cezar Popescu, Slobozia) și două proiecte expoziționale ale unor foarte tineri artiști (curator Raluca Oancea, Iași și București).
PROGRAM
17.00-18.00
– Cristian Iftode, filosof, conferențiar UB, Facultatea de Filosofie, „Lucrul cu arhiva: asceză artistică, rezistență, autocreație”
– Raluca Oancea, curator, lector UNARTE, și Raluca Paraschiv, artist, lector UNARTE „Arhivă și comunitate”
– Daria Ghiu, critic de artă, „Febra spontană a arhivelor” – din culisele unei arhive material-imateriale
– Andrei Mateescu, artist, „AM AM”
18.00-18.15 PAUZA
18.15-18.40
– Iosif Kiraly, artist, profesor UNARTE și Ruxandra Demetrescu curator, profesor UNARTE, „Poate fi arhivat spiritul Mail Art? ”
18.40-19.00
– Daniela Daneliuc, Sef sectie Documentare – Memorie digitala MNAC, Prezentare proiect „Art Archives Exchange – Educational Strategies for Contemporary Art Archives”
19.00-19.45
– Cristina Irian, antropolog, și Cezar Popescu, curator arhiva Costică Acsinte, „Ioana. Polina. Rita. Daniel. Utta. BruNhilde. Alexandru. George. Vasile. Ana. Mircea. Ioana. Andrei: Oameni; Cutii; Fotografii; Traiectorii.”
– Călina Bârzu, specialist în arhivare și istoria fotografie, MNAC, „Reconstituirea arhivei I.P.L. Iași”
Archive4U, în colaborare cu HotLagoon și Cazul 101, au organizat vineri 13 iulie 2018, evenimentele:
– Expozitia Archive101 (curator Raluca Oancea)
artiști: Robert Antoniac, Călina Bârzu , Federica Clincenaru, Gabriela Cozma, Nikita Dembinski, Andrei Mateescu, Raluca Mănăilă, Maria Mraz, Reg Andrei
– HotLagoon & PosterJam anexa event
– Archive Books Collection anexa by Tudor Borduz, Livia Falcaru, Primitiv Print, Andrei Reg & Co.
– Sculpture installation duo show anexa by Veta Jones & Robert Bajenaru
– Dude Ranch, de Megan Dominey
ARCHIVE4U este un proiect UNARTE care vorbește despre arhive (personale și vernaculare, de fotografie, document sau obiect) în contextul unor comunități. Prin expozițiile propuse la Cazul 101, un spațiu recent dedicat tinerilor, se definește ca instrument de generare și interconectare a celor mai diverse comunități bucureștene: skateri (vezi Skarrrrrt), liceeeni interesați de artă și cinema (vezi Super), grătariști și jucători de ping-pong, student și absolvenți ai universităților de arte.
Hot Lagoon Fair își propune să reunească noul val de artiști, designeri și ilustratori din România. Creațiile lor se vor regăsi pe printuri, fanzine-uri, tricouri, piese de ceramică, stickere, cărti poștale, genți, sacoșe, cărti de autor și multe alte obiecte de larg consum. Hot Lagoon Fair propune să pună în pagina realității mult discutatul și mult disputatul logo “Made in România”, fiind primul târg de printuri și tipărituri de artă care promovează noua generație a industriilor creative, invitând tineri artiști din România. Astfel, proiectul vrea să atragă atenția asupra insularității în care se găsește, deseori, produsul de creație românesc în competiția cu mondializarea consumeristă și de serie globală. Întrucât târgul nu are o locație fixă, ne dorim să organizăm fiecare ediție într-un loc diferit, de preferat un centru cu implicații cultural-artistice. De asemenea, ne propunem să invităm artiști locali prin rotație, pentru a încuraja diversitatea de maniere și viziuni prezentă la târg și pentru a oferi șanse de afirmare cât mai multor artiști locali.
Multumim pentru colaborare echipei Arhivei Costica Acsinte.
Prezentarea proiectului ARCHIVE4U, susținută de catre Raluca Nestor Oancea, Raluca Paraschiv (UNARTE) și Cristian Iftode (UB, Facultatea de Filosofie), își propune să pună în discuție o serie de inițiative deja derulate de UNARTE pe tema arhivelor de imagini, concretizate în expoziții și colocvii, începând cu proiectul Archive4U (finanțare AFCN 2018) și continuând cu proiecte cu vizibilitate internațională ca RoArchive și ArhivART.
Întrebările ridicate vor fi dacă demersul legat de arhivă este încă relevant pentru arta contemporană și tinerii artiști și care este rolul acestor arhive în cultura recentă.
Una dintre cele mai consistente linii de cercetare vizuală ale UNARTE este cea a arhivelor de imagini.
Având în vedere că UNARTE încearcă să conecteze cât mai multe inițiative pe această temă și să continue seria de proiecte, așteptăm propuneri de colaborare viitoare din partea artiștilor clujeni.
fotografie, video, new media, instalație
artiști: Robert Antoniac, Federica Clincenaru, Gabriela Cozma, Stoyan Dechev, Nikita Dembinski, Andrei Mateescu, Olivia Mihălțianu, Maria Mraz, Andrei Șendrea
curator: Raluca Oancea
25 aprilie – 31 mai 2018 | Borderline Art Space / Belvedere 18, Iași
Arhiva, ca memorie impersonală a lumii și în același timp colaj al viselor noastre, deține un timp propriu, încapsulează o spațialitate numai a sa, un „altfel de spațiu” după cuvintele lui Foucault. Ea deschide, asemeni unei oglinzi, o cale de acces către domeniul virtualului. Personală sau instituțional-birocratică, magică sau științifică, antică sau contemporană, ea reprezintă un mod de citire a lumii, un mijloc de accedere către adevăr, fie acesta existențial sau numai fabricat, simplă narațiune impusă de voința celui mai tare centru de putere.
În mâna unui artist, ea poate deveni un mod de scoatere din ascundere, un loc al deschiderii chiar dacă asistate de tehnologie, o imagine cristal multifațetată care prin simplă oglindire șterge orice barieră dintre trecut, prezent și viitor. În acest sens, biblioteca babiloniană a lui Assurbanipal (Stoyan Dechev) poate coexista cu o rochie cianotipie (Olivia Mihălțianu), cu o arhivă personală de diapozitive din România comunistă (Andrei Mateescu își apropriază imaginile tatălui său, personaj afectat de regim, de la care odată cu numele și prenumele a preluat și plăcerea de a face artă), cât și cu o serie de recontextualizări virtual-tehnologice ale celebrei arhive fotografice Costică Acsinte.
Modelul heterocroniei va fi pus la lucru în mod exemplar de această post-arhivă în care colecția de table de lut reia în registru tehnologic jocul morții, al decadenței și al puterii tiranului asirian, iar cianotipia – ca vechi mod de arhivare de documente, plante și planuri arhitecturale – devine veșmânt și brand de design vestimentar. Cronos (sau mai curând kairos) va fi invocat și de diapozitivele care prezintă urme ale unui regim politic, simultan cu o reinstituire cathartică a relației de familie cu un tată însingurat. Trecerea de la panopticon la noile moduri și tehnologii de control, legătura dintre post-arhivă și post-adevăr, proliferarea pseudo-miturilor religioase sau consumeriste vor fi deconspirate de proiectele unui grup de foarte tineri artiști, odată cu reînvierea unei colecții de fotografii istorice.
CUTIA DE LA GURA HUMORULUI, ARHIVA IOANA BRUNET (CUTIA NINEI)
Novoselytsya (sau Noua Suliță) – o localitate de aproximativ 7000 de locuitori, așezată la Est de Prut, în regiunea Cernăuți din Ukraina. Aflat la poalele masivului Uholsko-Shyrokoluzhansky și străbătut de râul Luzhanka, este astăzi un orășel linistit, destul de tern, însă a fost destul de zbuciumat de istorie. La sfârșitul secolului XIX făcea parte din Bukovina, aflată între ciocanul și nicovala celor doi giganti – Imperiul Austro-Ungar și Rusia Țaristă, fiind revendicată totodată de Regatul României. La începutul Primului Razboi Mondial, la Novoselytsya se dau primele lupte între ruși și austro-ungari. Populația localității la acea vreme era de aproximativ 4000 de locuitori, împărțită în 5 grupuri entice principale – români, ucrainieni (rutheni), germani, ruși, evrei – în proporții relativ egale. Pe aceste meleaguri și în aceste vremuri se naște pe la 1880 Nina (Polina) Slavicina Pivovarov. Nina se va căsători cu un ofițer numit Cojocaru, va avea (cel puțin) o fetiță Margareta (Rita) și va trăi o viață lungă. Moare la începutul anilor 1970, la 90 de ani, în Gura Humorului, aflat la 2-3 zile distanță cu căruța (100 km) de locul în care se născuse.
În 2014 la Gura Humorului o fată primește drept cadou de nuntă din partea tatălui său o cutie veche, găsită în casa unei cunoștinte printre lucrurile “de aruncat”. E o cutie din lemn dat cu baiț, are vreo 30 de cm lungime și vreo 6 cm lățime. E decorată migalos și în culori vii cu papagali și plante cățărătoare/șerpuitoare. Pe ici pe colo culorile s-au sters în timp, așa încat desenele par acum schițate. Are două carlige metalice negre care țin capacul închis.
Cutiile Lumière, arhiva A. S. Mihăilescu
„Cutiile Lumière” fac parte din colecția de obiecte și documente de familie ale lui A.S. Mihăilescu, primite de la mama sa. „Cutiile Lumière”, două la număr, conțin clișee pe sticlă negativ alb-negru clișee pe sticlă pozitiv color (Autochome) planfilme, clișee sticlă pictată fotografii pozitiv în plic Agfa.
Clișeele pe sticlă alb-negru și color conțin scene de viață privată, portrete de adulți și copii în spațiu domestic, un peisaj, decoruri de operă. Obiectul digital „20180810_opl-4blz_051” conține portretul color al unui bărbat identificat ca fiind George Stephănescu (1843-1925), compozitor, dirijor, întemeietorul reprezentațiilor de operă în limba română și fondatorul unor societăți lirice premergătoare Operei Române, autorul primei simfonii românești. Este posibil ca această serie de clișee să fi fost realizată de o persoană din familia sa sau din cercul de prieteni al acestuia. Numeroase personalități ale vremii, precum Vasile Alecsandri, B.P. Hașdeu, I.L. Caragiale, dr. Carol Davila sau Constantin Nottara erau oaspeți ai muzicianului la conacul acestuia din jud. Argeș. Vocea sopranei Hariclea Hartulari Darclée, apropiată de muzicianul G. Stephănescu, se mai poate ascuta în zilele noastre într-o înregistrarea unei prelucrări a unui cântec popular realizată de acesta.
O serie de negative planfilm alb-negru 9x12cm reprezintă secvențe dintr-o cursă de automobile din București. Acestea au fost identificate ca fiind „instantanee de la prima cursă de viteză (cursa kilometrului lansat) pe un traseu amenajat pe Șoseaua Kiseleff, între Piața Victoriei și Bufet (restaurantul “Doina” de azi).” care a avut loc la 8 noiembrie1906.
În aceleași cutii s-au găsit și o serie de secvențe planfilm negativ 6.5x9cm, fotografie de stradă, tip documentar din Dobrogea (Constanța, Balcic, Dunăre), o parte regăsindu-se developate în plicul Agfa, care conține 15 fotografii pozitiv având același subiect cu cel din negativele menționate anterior. O singură fotografie – negative planfilm nu face parte din această serie dobrogeană, în fotografie identificându-se Cetatea Poenari, jud. Argeș, care se află în imediata apropiere a rezidenței G. Stephănescu. Fotografiile sunt realizate în perioada interbelică, probabil din a doua jumătate a anilor 1930. Aceasta este o zonă geografică în care a realizat numeroase edificii fiul cel mare al lui George Stephănescu, arh. Victor G. Stephănescu (1877-1950). Este posibil ca această serie de fotografii să fi fost realizată de arh. Victor Stephănescu. (există mărturii foto cu această persoană în timp ce realiza fotografii în zona Mamaia în care a fost construit complexul de băi și cazinoul)
COLECȚIA ELEV DANIEL BERGER
”Nu sunt un colecționar. Sunt mai degrabă un strângător. Genul de persoană care nu vrea să se despartă cu niciun chip de lucrurile sale. Știu, pare o trăsătură de caracter a oamenilor mai în vârstă, dar eu nu am decât 16 ani, în curând 17, și visul meu e să devin arheolog. Sunt îndrăgostit de istorie – mai degrabă de cea antică și medievală decât de cea contemporană. Niciodată nu m-am gândit până acum că aș putea fi un vânător de istorie trăită, cu atât mai puțin un colecționar de istorie trăită și totuși … am devenit posesorul unei fabuloase colecții de fotografii – fabuloasă cel puțin pentru mine – am uitat, sunt îndrăgostit și de fabulos și fantastic.
Marea parte a colecției am moștenit-o de la bunica mea paternă, care, din păcate, anul acesta ( n.m 2018) a plecat dintre noi. De multe ori auzisem poveștile, ori de la ea, ori de la tata. Apoi am găsit albumele. Sunt fascinante. Mi-am regăsit trăsăturile printre cele ale străbunicilor și ale stră-străbunicilor. Străbunica mea, adică mama bunicii mele paterne este autoarea celui mai important album. Fotografiile din el sunt însoțite de povești și explicații care m-au ajutat să înțeleg mai multe despre chipurile din alte epoci și să le aflu o parte din povești. Cea mai veche fotografie datează din anii 1850 și este un portret al străbunicii străbunicii mele, făcut la Iași.”
ARHIVA DE FAMILIE ANTON DIMACHE, (Album de familie – Mersul trenurilor)
Anton Dimache din comuna Marsilieni, Ialomița a participat la cercetarea de teren „Costică Acsinte din casele noastre”, proiect al Asociației Culturale Atelierele Albe, desfășurat în 2017. Prin această inițiativă au fost colectate, digitizate și prezentate publicului fotografii din comunitatea Ialomița, realizate de fotograful Costică (Constantin) Acsinte din Slobozia.
Domnul Dimache nu deținea astfel de fotografii realizate de fotograful C. Acsinte, însă a atras atenția echipei de proiect prin bricolajul fotografic pe care îl realizează. Acesta a prezentat echipei de proiect „Costică Acsinte” un ceas fără cadran devenit în casa dânsului o ramă pentru fotografii de familie. De asemenea, acesta a prezentat echipei un album de fotografii de familie neobișnuit. Acest album de familie – un Mers al trenurilor din 1982-1983 a fost digitizat de Cezar Popescu, Asociația Atelierele Albe și reprezintă o colecție asociată proiectului de față.
Albumul este alcătuit din 34 de pagini cu fotografii inserate direct în pagină și o pagină de copertă. Pagina copertă: Transcriere „Mersul Trenurilor Internaționale”, Vara 23 mai-25 septembrie 1982, Iarna 26 septembrie 1982- 28 mai 1983/”Amintire de pe data de 2 I 1954 când am tras cu tractorul un excavator. AMINTIRE”
Conține un număr de 102 fotografii înserate direct în pagini prin tăierea în patru colțuri a foii pentru atașarea fiecărei imagini, din care 92 fotografii alb-negru, 8 fotografii color, 1 fotografie colorată, 1 fotografie negativ pe hârtie. Ritmul dominant de prezentare vizuală este de 3-4 fotografii pe coală/pagină. Cu excepția unei fotografii de grup de studio din anii 1930/1940, fotografiile sunt realizate în intervalul 1950-1980. Majoritatea a portretelor sunt fotografiate în exterior cu fundal compus din case, grădini, copaci, câmp. Câteva fotografii de studio cu fundal (5), reprezintă portrete de bărbați și dar și al unei femei, câteva imită fundalul de studio prin fundaluri cu pături și draperii, în timp ce aproape 20% din materialul fotografic îl reprezintă portretele individuale bust de tip carte de identitate, buletin, permis. Fotografiile prezintă evenimente din viața familiei persoanei care a compus albumul, și anume: nunți, botezuri, munca la câmp (cu tractorul, cu camionul), viața militară (armată și „liberare”), vacanțe în țară (Curtea de Argeș), reuniuni de familie, de școală.
ARHIVA DE DIAPOZITIVE DIDACTICE, ANDREI BĂDOIU (digitizare Cezar Petrescu)
Colecția de clișee didactice „diapozitive didactice” a fost achiziționată din Elveția de către Andrei Bădoiu, aceasta fiind transformată în arhivă digitală de Cezar Popescu, Atelierele Albe.
Colecția de material fotografic conține o serie de clișee didactice „diapozitive didactice” pe sticlă alb-negru și color realizate de atelierele fotografice Gantz & Co din Zurich, Elveția (12 obiecte), respectiv Fratelli Alinari (Editori Alinari), Firenze, Italia (25 obiecte). În general aceste clișee didactice sunt împărțite în materiale din domeniul istoric, din domeniul artistic, din domeniul arheologic, din domeniul geografic.
Clișeele format „magic lantern”(proto-diapozitiv) din colecție prezintă imagini ale unor artefacte istorice, obiecte de artă, sculpturi, basoreliefuri, monede, manuscrise aflate în colecțiile unor muzee din Europa, cât și peisaje de tip „landmark” din Europa de la începutul secolului al XX-lea. Fiecare imagine este „indexată” direct pe clișeu, fiind transcrise subiectul reprezentat, muzeul de apartenență (unde este cazul), spațiu geografic de apartenență, atelier fotografic, număr de inventar negativ.
Acest tip de material fotografic fost utilizat de instituții universitare din Europa în scopuri didactice și de documentare științifică până la finalul anilor 1960. Obiectele din colecție provin de la atelierul fotografic condus de Johannes Gantz, Gantz & Co, activ la Zurich începând din anii 1870, respectiv de la atelierul fotografic condus de frații Alinari, Editori Fratelli Alinari, Firenze, producțiile acestora datând tot din a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Colecțiile de diapozitive didactice reprezentau o producție de masă adresată în special Instituțiilor universitare și de cercetare-documentare, materialul fiind indexat de producător (mai întâi scris de mână apoi tipărit) pe subiect, artist/manufactură, epocă de apartenență, instituție și/sau spațiu de proveniență.
ARHIVA CUTIILE POSTĂVARUL (proprietar dr. Mircea Pănculescu)
„Cutiile Postăvarul” fac parte din arhiva profesională de obiecte și documente de familie a lui Mircea Pănculescu. Proprietarul a primit arhiva de obiecte și documente (role de film, diapozitive, casete audio, documente scrise) de la o persoană din familia sa, acestea fiind depozitate de-a lungul timpului în mai multe imobile din București, după dispariția bunicului, Vasile A. Marinescu, autor al fotografiilor și al documentelor enumerate mai sus.
„Cutiile Postăvarul”, denumite după cutiile de bomboane de ciocolată CIBO „Postăvarul” (produse în anii 1970 la Brașov) în care erau conservate rolele de film fotografic, conțin roll-filme negativ alb-negru și color, 6×6 cm realizate de economistul Vasile A. Marinescu, bunicul proprietarului, în perioada 1975-1980. În format digital acestea sunt transformate în 160 de obiecte complexe considerând imaginile digitale, însemnările hârtie rolă.
Fotografiile alb-negru și color realizate în perioada 1975-1980 conțin scene de viață privată, portrete de adulți și copii în spațiu domestic, public, câteva fotografii de interior, peisaje urbane, fotografii de călătorie, portrete în peisaj, în spații publice în fața unor monumente, edificii de tip „landmark” din România și din alte țări din Europa. În mare parte, fotografiile sunt realizate pe durata excursiilor efectuate cu mașina personală, un Trabant 601, de economistul fotograf Vasile A. Marinescu împreună cu soția sa, Ana, cu membri ai familiei lor, copii, nepoți și cu alte familii prietene. Din România se remarcă și câteva fotografii realizate în București din perioada demolărilor, anii 1970, fotografii de Crăciun cu interior de casă, 1979-1980, din Germania câteva instantanee surprinse în Berlin, zona imediat apropiată de zidul Est-Vest.
